În lunile calde, plimbările cu animalele de companie devin mai dese și mai lungi, dar și pericolele invizibile devin mai active.

Căpușele, paraziți mici dar extrem de rezistenți, pot transmite boli grave atât câinilor, cât și pisicilor, unele dintre ele cu potențial letal dacă nu sunt descoperite la timp. Pentru mulți stăpâni, căpușa este doar o insectă enervantă, însă impactul real pe care îl poate avea asupra sănătății animalului este mult mai profund.

Pericolul invizibil: de ce sunt căpușele atât de periculoase

Căpușele sunt artropode hematofage, ceea ce înseamnă că se hrănesc cu sângele gazdei. În timpul acestui proces, ele pot transmite agenți patogeni care duc la apariția unor boli infecțioase severe. Problema nu este doar mușcătura în sine, ci faptul că majoritatea bolilor transmise nu prezintă simptome clare în fazele incipiente, ceea ce întârzie diagnosticarea și tratamentul.

Câinii sunt, de obicei, mai expuși decât pisicile, pentru că petrec mai mult timp în iarbă, păduri sau zone frecventate de animale sălbatice. Totuși, riscul nu este inexistent nici pentru pisicile care ies afară, chiar și în grădini aparent sigure.

Babesioza – o infecție periculoasă pentru câini

Una dintre cele mai temute boli pe care câinii o pot lua de la căpușe este babesioza, provocată de un parazit microscopic care distruge globulele roșii. Primele simptome includ febră, letargie, lipsa poftei de mâncare și urină de culoare închisă. Boala evoluează rapid și poate duce la complicații grave, precum insuficiență renală sau chiar moarte, dacă nu este tratată la timp.

Tratamentul este eficient dacă este început în primele faze, dar recuperarea poate fi anevoioasă. Diagnosticarea se face prin analize de sânge, iar în multe cazuri, câinele are nevoie de spitalizare. De aceea, prevenția este esențială: folosirea regulată a pipetelor, tabletelor antiparazitare sau colierelor speciale poate salva viața patrupedului tău.

Ehrlichioza – o boală cu simptome înșelătoare

Ehrlichioza este cauzată de o bacterie transmisă de căpușe și afectează sistemul imunitar al câinelui. Poate trece neobservată în fazele inițiale, când patrupedul pare doar mai obosit sau lipsit de chef. Pe măsură ce boala avansează, pot apărea febră, sângerări nazale, dureri articulare și chiar afectare neurologică.

Diagnosticul se face prin teste de sânge, dar și prin istoricul expunerii la căpușe. În formele acute, boala poate fi tratată cu antibiotice, însă în formele cronice este nevoie de terapie de susținere și monitorizare atentă. Un animal care a avut ehrlichioză poate rămâne cu o imunitate slăbită mult timp după tratament.

Boala Lyme – rară la câini, dar periculoasă

Boala Lyme este cunoscută mai ales pentru impactul său asupra oamenilor, dar și câinii o pot contracta. Simptomele nu apar imediat și pot trece neobservate pentru săptămâni sau chiar luni. Cele mai frecvente semne includ șchiopătare intermitentă, febră, ganglioni inflamați și, în unele cazuri, afectarea rinichilor.

Nu toți câinii mușcați de o căpușă infectată vor dezvolta boala, dar riscul există, mai ales în zonele unde boala este endemică. Vaccinul pentru boala Lyme este disponibil pentru câini, dar nu este obligatoriu. Discutarea cu medicul veterinar despre necesitatea acestuia, în funcție de zona geografică și stilul de viață al câinelui, este o decizie înțeleaptă.

Anaplasmoza – o infecție care se ascunde ușor

Anaplasmoza este o altă boală bacteriană transmisă de căpușe, deseori confundată cu alte afecțiuni. Simptomele includ letargie, lipsa apetitului, febră și dureri articulare. În cazuri grave, poate duce la complicații hematologice sau neurologice.

Pisicile pot contracta și ele anaplasmoză, deși cazurile sunt mai rare. Tratamentul constă în administrarea de antibiotice și, uneori, în susținerea funcțiilor vitale. Detectarea precoce și începerea tratamentului sunt cheia unei recuperări rapide.

Hemobartoneloza la pisici – un risc adesea trecut cu vederea

Pisicile pot suferi de hemobartoneloză (numită și micoplasmoză), o infecție bacteriană transmisă prin mușcătura căpușelor sau a puricilor. Boala afectează globulele roșii și poate cauza anemie severă. Simptomele sunt subtile: slăbiciune, apatie, gingii palide și scăderea în greutate.

Această afecțiune este mai frecventă la pisicile care au acces afară și nu sunt protejate împotriva paraziților. Diagnosticul se pune prin analize de sânge, iar tratamentul este eficient, dar de lungă durată. Pisicile infectate pot rămâne purtătoare toată viața, iar în perioadele de stres, boala poate recidiva.

Prevenția, cel mai eficient tratament

Cea mai bună metodă de a-ți proteja animalul este prevenția. Produsele antiparazitare moderne sunt sigure, eficiente și ușor de aplicat. De la pipete aplicate lunar, până la tablete masticabile sau coliere care oferă protecție timp de câteva luni, opțiunile sunt multiple. Este important ca acestea să fie recomandate de medicul veterinar, în funcție de greutatea și vârsta animalului.

După fiecare plimbare prin zone cu iarbă înaltă sau vegetație deasă, inspectarea atentă a blănii este esențială. Căpușele preferă zonele greu accesibile: în spatele urechilor, sub picioare, la coadă sau în zona gâtului. Îndepărtarea corectă a unei căpușe presupune folosirea unei pensete speciale și dezinfectarea locului.

Când mergem la veterinar

Dacă observi că animalul tău este mai apatic, refuză mâncarea, are febră sau urinează mai închis la culoare după o perioadă în care a fost expus la căpușe, nu amâna vizita la medic. Multe dintre bolile transmise de căpușe se pot trata eficient în fazele incipiente, dar pot deveni periculoase dacă sunt ignorate.

Un control de rutină, o analiză de sânge și câteva întrebări adresate medicului pot face diferența dintre o problemă tratabilă și o afecțiune cu urmări pe termen lung. Prevenția salvează vieți, iar în cazul căpușelor, acest lucru este valabil atât pentru animale, cât și pentru oameni.

Relația om-animal rămâne una de grijă și responsabilitate

Dragostea pentru animalele de companie înseamnă mai mult decât afecțiune. Înseamnă și grijă reală, responsabilitate și prevenție. Căpușele nu trebuie să devină o obsesie, dar nici un pericol ignorat. Informația corectă, rutina veterinară și măsurile simple de protecție pot garanta o vară fără griji, în care tu și companionul tău blănos să vă bucurați de fiecare zi împreună, în siguranță.