În bucătăria tradițională românească, există o mulțime de trucuri transmise din generație în generație, iar unul dintre cele mai surprinzătoare este folosirea aspirinei ca ajutor în conservarea legumelor pentru iarnă.

Deși neobișnuit din perspectiva științifică modernă, acest obicei are rădăcini adânci în gospodăriile în care fiecare borcan conta, iar risipa nu era o opțiune. Dar ce este adevărat, ce e mit, ce funcționează și ce riscuri implică? Iată tot ce trebuie să știi.

De ce foloseau bunicile aspirina în murături

Aspirina, cunoscută în farmacii sub denumirea de acid acetilsalicilic, este un antiinflamator, analgezic și antipiretic. Însă ceea ce o făcea atrăgătoare pentru gospodinele de odinioară era proprietatea sa ușor antibacteriană. Se credea că adăugarea unei pastile de aspirină în borcanul de murături prevenea fermentarea nedorită, mucegaiul sau alterarea compoziției, în special în rețetele fără fierbere.

Pe scurt, aspirina era folosită ca o soluție „de siguranță”, atunci când lipsea procesul riguros de sterilizare sau când murăturile se făceau rapid, la rece.

Cum se folosește aspirina în conserve

În rețetele tradiționale, aspirina se adaugă în cantități mici, după cum urmează:

• 1 comprimat de aspirină (500 mg) la fiecare borcan de 800 ml – 1 litru, în funcție de cât de plin este borcanul.
• Se zdrobește pastila și se presară direct peste legume, înainte de a turna saramura sau oțetul cald.
• Uneori, se adaugă și în lichidul folosit pentru conservare, dar metoda cea mai răspândită era presărarea direct în borcan.
• Se închide borcanul ermetic, ca de obicei.

Această metodă era folosită mai ales în rețete de castraveți murați la rece, gogoșari în oțet fără fierbere, murături rapide sau salate conservate fără sterilizare.

Funcționează cu adevărat?

Parțial, da. Acidul acetilsalicilic are un efect antibacterian ușor și poate împiedica dezvoltarea anumitor microorganisme. Dar acest efect este moderat și neuniform, iar aspirina nu este un conservant alimentar testat și omologat pentru acest scop. De fapt, majoritatea ghidurilor de siguranță alimentară moderne nu recomandă această practică, pentru că:

• Nu se cunoaște dozajul sigur pentru consum regulat în conservă.
• Poate afecta gustul produsului finit.
• Poate interacționa cu alte ingrediente, în special în combinație cu oțet sau sare.
• Nu oferă protecție reală împotriva bacteriilor periculoase, cum ar fi Clostridium botulinum, în cazul conservelor de legume neacide și neprelucrate termic.

Care sunt riscurile

• Consumul repetat de aspirină în doze nesupravegheate poate avea efecte negative, mai ales pentru persoanele sensibile la acid acetilsalicilic, copii sau cei cu probleme gastrice.
• În context alimentar, nu există reglementări care să garanteze siguranța utilizării aspirinei ca aditiv.
• Dacă murăturile sunt contaminate din cauza igienei precare, aspirina nu va opri dezvoltarea microbilor periculoși.

Ce alternative ai

Pentru murături sigure, sănătoase și durabile, ia în calcul metode moderne sau tradiționale aprobate, cum ar fi:

• Sterilizarea borcanelor și capacelor.
• Folosirea oțetului, sării și zahărului în concentrații corecte.
• Fierberea borcanelor după umplere (bain-marie).
• Păstrarea în locuri răcoroase și întunecate, pentru a limita fermentarea.

Folosirea aspirinei în conserve este un obicei vechi, care a funcționat în anumite condiții și epoci, dar care nu mai este recomandat de nutriționiști sau specialiști în siguranță alimentară. Deși poate părea un truc simplu și la îndemână, nu înlocuiește metodele corecte de conservare și poate chiar să aducă riscuri pentru sănătate.

Dacă vrei ca borcanele tale să reziste toată iarna și să fie sigure pentru familie, rămâi la soluții verificate. Iar dacă ești tentată de trucuri din bătrâni, folosește-le cu spirit critic și documentare.