Le vedem aproape zilnic, dar puțini le cunosc poveștile. Descoperă 5 statui din București care ascund istorii surprinzătoare.

Bucureștiul este plin de statui și monumente pe lângă care trecem fără să ne mai întrebăm cine le-a făcut, de ce au fost amplasate acolo sau ce s-a întâmplat cu ele de-a lungul timpului.

Unele au fost mutate de mai multe ori, altele au dispărut din peisajul Capitalei și au revenit după zeci de ani, iar câteva sunt legate de povești și legende care le fac și mai interesante.

Am ales cinci dintre ele. S-ar putea ca, după ce le afli poveștile, să nu le mai privești niciodată la fel.

1. Lupoaica din Piața Roma, una dintre cele mai „plimbate” statui din București

Dacă ai ajuns vreodată în zona Lipscani, aproape sigur ai văzut-o. Lupoaica din Piața Roma este o copie din bronz a celebrei Lupa Capitolina și a fost oferită Bucureștiului de municipalitatea Romei în 1906.

Monumentul simbolizează legătura dintre cele două capitale și originea latină a poporului român. Lupoaica îi alăptează pe Romulus și Remus, gemenii considerați întemeietorii legendari ai Romei.

Dar partea cea mai interesantă este alta: statuia a fost mutată de mai multe ori prin București.

După ce a fost amplasată inițial în zona Palatului Artelor, în 1908 a ajuns în Piața Sfântul Gheorghe, în 1931 pe Dealul Mitropoliei, iar în 1965 în Piața Dorobanți. În 1997 a fost mutată în Piața Romană, iar în 2010 a revenit în zona Piața Roma, unde se află astăzi. 

Și mai există un detaliu aproape incredibil: statuetele lui Romulus și Remus pe care le vedem astăzi nu sunt cele originale, acestea fiind înlocuite cu copii după ce au fost furate de mai multe ori.

 

2. Mihai Viteazul, statuia care domină Piața Universității de aproape 150 de ani

Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul este una dintre imaginile-emblemă ale Pieței Universității. Monumentul a fost realizat de sculptorul francez Albert-Ernest Carrier-Belleuse și a fost dezvelit la 8 noiembrie 1874.

Ideea ridicării unei statui dedicate domnitorului apăruse încă în timpul Revoluției de la 1848, însă proiectul a fost reluat și concretizat mai târziu. Pentru amplasarea monumentului au fost luate în calcul mai multe locuri din București, inclusiv Dealul Mihai Vodă, Șoseaua Kiseleff și zona Cișmigiu.

În cele din urmă, a fost aleasă zona din fața Universității, iar decizia privind amplasamentul definitiv i-a aparținut lui Carol I.

Statuia are 2,5 metri înălțime, iar soclul de marmură are trei metri. Pe acesta se află stemele Țării Românești, Moldovei și Transilvaniei, dar și numele unor localități legate de luptele lui Mihai Viteazul.

 

 

 

3. Statuia lui Carol I a revenit în Piața Revoluției după mai bine de 60 de ani

Statuia ecvestră a lui Carol I pe care o vedem astăzi în Piața Revoluției nu este monumentul original care a existat în acest loc înainte de perioada comunistă.

Actuala statuie a fost realizată de sculptorul Florin Codre și a fost amplasată în Piața Revoluției în 2010. Monumentul se află între fostul Palat Regal, actualul Muzeu Național de Artă al României, și Biblioteca Centrală Universitară.

Povestea este cu atât mai interesantă cu cât vechea statuie a lui Carol I fusese îndepărtată după instaurarea regimului comunist. Astfel, pentru mai bine de șase decenii, regele a lipsit din peisajul pieței.

Actualul monument a readus în centrul Capitalei imaginea lui Carol I călare, într-un spațiu care concentrează o parte importantă din istoria modernă a României.

 

 

 

4. Mihai Eminescu de la Ateneul Român nu este prima statuie care a existat în acest loc

Statuia lui Mihai Eminescu din fața Ateneului Român este atât de bine integrată în peisaj încât pare că a fost acolo dintotdeauna.

În realitate, monumentul datează din anii '60. A fost realizat în bronz de sculptorul Gheorghe D. Anghel, iar statuia a fost amplasată în fața Ateneului în 1966, după ce fusese prezentată publicului la Sala Dalles.

Poetul este reprezentat în picioare, cu o mantie peste umeri și o eșarfă peste mijloc. Monumentul are trei metri înălțime.

Dar există un detaliu pe care puțini îl cunosc.

În perioada interbelică, grădina Ateneului Român avea mai multe statui dedicate unor personalități românești, printre care Mihai Eminescu, Mihail Kogălniceanu, Ion Ghica, Ienăchiță Văcărescu, Constantin Esarcu și C.A. Rosetti. Acestea au fost distruse în perioada comunistă.

După îndepărtarea lor, în grădină a fost amplasată sculptura „Alergătorii”, realizată de sculptorul francez Alfred Boucher. Ulterior, în locul acesteia a fost amplasată statuia lui Eminescu pe care o vedem astăzi.

 

5. Giganții din Parcul Carol și povestea lor de iubire imposibilă

În Parcul Carol se află două sculpturi monumentale cunoscute sub numele de Giganții. Sunt printre acele opere pe lângă care poți trece fără să știi că în spatele lor se află o poveste.

Cele două statui au fost realizate pentru Expoziția Generală Română din 1906, eveniment organizat în timpul domniei lui Carol I. Ansamblul decorativ era legat de o compoziție mai amplă, în care apărea și o figură feminină asociată cu povestea unei iubiri neîmplinite.

În jurul Giganților s-a păstrat o legendă potrivit căreia doi frați s-ar fi îndrăgostit de aceeași femeie. Povestea lor tragică ar fi dus la transformarea celor doi în piatră.

Este important de precizat că aceasta este o legendă asociată monumentului, nu un fapt istoric demonstrat.

Astăzi, statuile se află printre aleile și vegetația Parcului Carol și pot fi descoperite într-o plimbare prin unul dintre cele mai vechi parcuri ale Bucureștiului.

 

Bucureștiul are povești ascunse la fiecare pas

De multe ori, nu trebuie să plecăm din oraș pentru a descoperi locuri interesante. E suficient să privim cu mai multă atenție ceea ce vedem în fiecare zi.

Lupoaica a fost mutată de mai multe ori, Mihai Viteazul veghează asupra Universității de aproape un secol și jumătate, Carol I a revenit în centrul Capitalei după zeci de ani, iar statuia lui Eminescu ascunde povestea unei grădini care arăta complet diferit în urmă cu un secol.

Iar în Parcul Carol, Giganții păstrează și astăzi misterul unei legende care le dă un farmec aparte.




Sursă: agerpres
Foto: hepta/ instagram/ Wikimedia Commons