Paracetamolul (sau acetaminofenul, cum este cunoscut în alte țări) este considerat de mulți oameni un fel de „pastilă universală”.

Este primul lucru la care ne gândim pentru febră, durere, gripă sau răceală. E ieftin, se eliberează fără rețetă, și pare „blând” cu organismul. Dar tocmai pentru că e atât de accesibil, e însoțit și de o mulțime de mituri și idei greșite – unele dintre ele, periculoase.

Hai să vedem care sunt cele mai frecvente mituri despre paracetamol și ce e important să știm înainte să-l folosim.

Mitul 1: „Paracetamolul e inofensiv, îl poți lua oricând și în orice cantitate”

Adevărul: Paracetamolul este, într-adevăr, mai bine tolerat decât alte medicamente, însă supradoza este una dintre cele mai periculoase greșeli. Doza maximă pentru un adult este de 4.000 mg/zi, dar chiar și doze de 6–10 comprimate de 500 mg într-o zi pot duce la afectarea gravă a ficatului. În cazuri severe, supradoza poate provoca insuficiență hepatică acută și chiar deces, mai ales dacă nu este tratată imediat.

Este esențial să numeri pastilele și să ții cont de toate sursele de paracetamol, inclusiv siropuri, capsule combinate (gen Coldrex, Fervex, Theraflu), și alte medicamente de răceală care îl conțin.

Mitul 2: „Paracetamolul e mai slab decât ibuprofenul”

Adevărul: Nu e mai „slab”, ci are alt mecanism de acțiune. Paracetamolul acționează în principal în sistemul nervos central și este eficient pentru:

•     reducerea febrei;
•     ameliorarea durerilor ușoare până la moderate: dureri de cap, de dinți, menstruale, musculare.

Spre deosebire de ibuprofen, nu are efect antiinflamator semnificativ, deci nu este indicat în dureri însoțite de inflamație evidentă (entorse, artrite). Totuși, este adesea preferat în:

•     infecții virale (gripă, răceală);
•     pacienți cu risc cardiovascular;
•     persoane cu probleme gastrice sau renale.

Mitul 3: „Paracetamolul nu afectează niciodată ficatul”

Adevărul: Dimpotrivă. Ficatul este primul afectat atunci când dozele sunt depășite, mai ales dacă:

•     se iau accidental mai multe produse care conțin paracetamol;
•     este combinat cu alcool;
•     pacientul are boli hepatice preexistente;
•     este luat mai mult de 3-5 zile în doze mari fără recomandarea medicului.

Intoxicația cu paracetamol este una dintre cele mai frecvente cauze de insuficiență hepatică acută din lume. Chiar dacă nu simți nimic imediat, afectarea ficatului poate apărea după 24–72 de ore.

Mitul 4: „Poți lua paracetamol oricât timp ai dureri sau febră”

Adevărul: Paracetamolul trebuie luat doar câteva zile consecutiv, în funcție de simptom. Dacă:

•     febra persistă mai mult de 3 zile;
•     durerea nu dispare după 5 zile de tratament,

e nevoie de consult medical. Prelungirea automedicamentației poate masca simptome importante sau duce la complicații hepatice.

Mitul 5: „Este sigur în sarcină, deci e sigur și pentru oricine”

Adevărul: Paracetamolul este, într-adevăr, considerat mai sigur în sarcină decât alte medicamente, dar asta nu înseamnă că poate fi luat fără grijă. La orice categorie de vârstă și stare fiziologică, trebuie respectate:

•     dozele corecte;
•     intervalele între administrări (minim 4 ore);
•     evitarea suprapunerii cu alte medicamente ce îl conțin.

În plus, unele studii recente investighează posibile efecte asupra dezvoltării fetale în cazul utilizării frecvente în sarcină, așa că și aici prudența e esențială.

Mitul 6: „Copiii pot lua paracetamol fără probleme, chiar și de mici”

Adevărul: Da, dar numai în doze pediatrice corecte și cu indicație clară. Paracetamolul este folosit frecvent la copii pentru febră și durere, dar administrarea trebuie făcută:

•     în funcție de greutatea copilului (nu doar de vârstă);
•     cu respectarea exactă a dozelor;
•     fără combinații necontrolate cu ibuprofen sau alte antitermice.

Greșelile frecvente, cum ar fi supradozarea accidentală sau combinarea cu siropuri multiple, pot duce la toxicitate severă.

Mitul 7: „E bun pentru orice tip de durere”

Adevărul: Paracetamolul este eficient pentru durere ușoară până la moderată, dar:

•     nu este suficient în dureri puternice (fracturi, migrene severe);
•     nu reduce inflamația (entorse, dureri articulare acute);
•     nu tratează cauza durerii – doar o maschează temporar.

A-l lua ca soluție universală pentru orice fel de disconfort e o greșeală. Dacă durerea persistă sau e recurentă, tratamentul trebuie adaptat la cauză, nu doar simptom.

Mitul 8: „Este mai bun dacă îl iei preventiv, când simți că răcești”

Adevărul: Nu se ia preventiv. Paracetamolul nu are efect antiviral și nu previne infecțiile. Se administrează doar atunci când apar febra, durerea sau disconfortul termic.

Utilizarea preventivă este o practică greșită care poate duce la administrare inutilă, supradozaj și toxicitate hepatică.

Mitul 9: „Nu are interacțiuni cu alte medicamente”

Adevărul: Paracetamolul are interacțiuni importante, mai ales cu:

•     alcoolul (toxicități hepatice grave);
•     medicamente hepatotoxice (antiepileptice, unele antibiotice);
•     anticoagulante (poate crește riscul de sângerare dacă e luat frecvent);
•     alte antitermice sau analgezice.

De asemenea, este important să nu fie combinat cu medicamente „multi-simptom” (ex: Coldrex, Theraflu, Decasept etc.) fără să verifici compoziția.

Paracetamolul nu e un simplu „calmant” – e un medicament care cere responsabilitate

Paracetamolul este o alegere sigură atunci când este folosit corect. Dar tocmai siguranța sa aparentă îl face periculos în mâinile celor care îl iau haotic sau „după ureche”. Nu orice pastilă blândă e și inofensivă.

Citește prospectul, respectă dozele, nu combina medicamente la întâmplare și, mai ales, nu subestima efectele asupra ficatului. Dacă ai dubii, întreabă un medic sau farmacist.