Psitacoza, cunoscută și sub denumirea de ornitoză sau boala papagalilor, este o infecție zoonotică provocată de bacteria Chlamydia psittaci, care se transmite de la păsări la om.

Deși este o afecțiune rară, poate fi extrem de gravă dacă nu este diagnosticată și tratată la timp. În contextul în care tot mai multe persoane aleg să crească păsări ca animale de companie sau activează în domenii precum avicultura, riscul de expunere devine semnificativ.

Ce este psitacoza și ce păsări o pot transmite?

Psitacoza este o boală infecțioasă cauzată de bacteria Chlamydia psittaci, prezentă în secrețiile respiratorii, excrementele sau penele păsărilor infectate. Această bacterie afectează în special păsările din familia Psittacidae (papagali, peruși, cacadu), dar poate fi întâlnită și la porumbei, canari, păsări exotice sau de curte (rațe, găini).

Transmiterea la om se face în principal prin inhalarea particulelor contaminate de praf sau aerosoli proveniți din fecalele sau penele păsărilor infectate. Mai rar, infecția se poate transmite prin mușcătură, contact cu ochii sau mână–gură, dar și prin manipularea ouălor sau cadavrelor de păsări.

Simptomele psitacozei la om: de la forme ușoare la pneumonie severă

După o perioadă de incubație care poate varia între 5 și 14 zile, psitacoza se manifestă inițial prin simptome asemănătoare unei gripe:

• febră ridicată (peste 39°C),
• frisoane,
• dureri musculare,
• oboseală extremă,
• dureri de cap intense,
• tuse uscată.

Pe măsură ce infecția avansează, pot apărea și alte semne:

• dureri toracice,
• dificultăți de respirație,
• simptome gastrointestinale (greață, diaree, vărsături),
• hepatosplenomegalie (ficat și splină mărite),
• în cazuri grave, poate evolua spre pneumonie atipică, meningită, miocardită sau chiar insuficiență respiratorie.

La persoanele vârstnice, cu imunitate scăzută sau boli cronice, evoluția bolii poate fi severă sau chiar letală.

Cum se diagnostichează psitacoza?

Diagnosticul se stabilește pe baza simptomelor, a istoricului de expunere la păsări și prin teste de laborator specifice. Este esențial ca medicul să știe dacă pacientul a fost în contact cu păsări sau lucrează într-un mediu cu risc crescut (ferme avicole, pet shop-uri, centre de îngrijire a animalelor).

Testele includ:

• analize de sânge (inflamație, leucocitoză, transaminaze crescute),
• radiografie pulmonară (pentru a depista posibila pneumonie),
• teste serologice pentru Chlamydia psittaci,
• PCR din secreții respiratorii sau probe de sânge.

Din cauza rarității bolii și a simptomelor comune cu alte infecții respiratorii, psitacoza este adesea subdiagnosticată sau confundată cu o gripă severă sau pneumonie virală.

Tratamentul psitacozei: antibiotice și odihnă

Psitacoza este tratabilă, însă necesită antibiotice specifice. Doxiciclina este antibioticul de primă alegere, administrat oral sau intravenos, în funcție de severitatea cazului, pentru o perioadă de 10–14 zile. Alternativ, se pot folosi azitromicina sau eritromicina.

Pe lângă tratamentul medicamentos, este importantă izolarea pacientului (pentru a preveni transmiterea), hidratarea corespunzătoare, odihna și monitorizarea funcției respiratorii. În cazurile grave, spitalizarea este necesară.

Psitacoza la păsări: simptome și prevenție

Păsările infectate cu Chlamydia psittaci pot fi asimptomatice sau pot prezenta semne vagi de boală, precum:

• letargie,
• lipsa poftei de mâncare,
• respirație dificilă,
• diaree verde-gălbuie,
• secreții nazale sau oculare,
• pene zburlite.

Păsările bolnave sau purtătoare trebuie tratate sub supravegherea unui medic veterinar cu antibiotice (în general tetracicline). Igienizarea riguroasă a coliviei, evitarea aglomerării și izolarea păsărilor nou achiziționate sunt măsuri esențiale pentru prevenirea răspândirii infecției.

Cum poți preveni infectarea cu psitacoză?

Pentru a preveni riscul de îmbolnăvire, este recomandat să:

• eviți contactul cu păsări bolnave sau murdare;
• porți mască și mănuși la curățarea coliviilor;
• speli frecvent mâinile după contactul cu păsările;
• nu atingi ochii, gura sau nasul după manipularea animalelor;
• achiziționezi păsări doar din surse verificate, care oferă certificat de sănătate;
• aerisești încăperile frecvent și eviți expunerea la praf de pene sau fecale uscate.

Persoanele cu imunitate scăzută, gravidele, copiii mici și vârstnicii ar trebui să evite contactul direct cu păsările, în special cu cele suspecte sau recent aduse din medii necontrolate.

Psitacoza în România: o boală puțin cunoscută, dar prezentă

În România, cazurile de psitacoză sunt rare, dar nu inexistente. De obicei, acestea apar în rândul persoanelor care lucrează în contact direct cu păsările (fermieri, comercianți de animale, veterinar), sau care dețin păsări de companie exotice. Lipsa informării și a testării periodice a păsărilor contribuie la subdiagnosticarea bolii.

Boala este cuprinsă în lista zoonozelor supravegheate de autoritățile sanitar-veterinare, iar cazurile identificate trebuie raportate.

Psitacoza este rară, dar reală

Deși psitacoza nu este la fel de cunoscută ca alte infecții zoonotice, riscul ei nu trebuie ignorat, mai ales în gospodării unde se cresc păsări sau în spații comerciale avicole. Cu o igienă corespunzătoare, informare corectă și controale veterinare periodice, boala poate fi prevenită eficient.

Apar simptome de gripă și ai papagali sau porumbei în casă? Nu ezita să mergi la medic și să menționezi expunerea. Psitacoza se tratează, dar doar dacă este diagnosticată la timp.