Tenia: cum ajunge în organism, cum pătrunde în sânge și ce riscuri reale implică
Sănătate · Medicina generala / 13.05.2025

Tenia este un parazit intestinal de temut, deși adesea ignorat sau înțeles superficial.

Face parte din categoria helmintilor (viermi paraziți) și, deși în multe cazuri infecția cu tenie rămâne localizată în intestin, există situații rare și grave în care larvele acesteia ajung în sânge și se răspândesc în alte organe, inclusiv în creier. Înțelegerea modului în care teniile ajung în organism și cum pot pătrunde în sistemul circulator este esențială pentru prevenirea complicațiilor severe.

Ce este tenia și cum se transmite?


Tenia este un parazit plat, cu aspect de panglică, care trăiește și se dezvoltă în intestinul subțire al omului sau al altor mamifere. Cele mai frecvente tipuri care afectează omul sunt Taenia saginata (tenia bovină), Taenia solium (tenia porcină) și Diphyllobothrium latum (tenia de pește). Infecția apare prin ingerarea de carne crudă sau insuficient gătită, provenită de la animale infectate. Carnea contaminată conține chisturi larvare (numite cisticerci), care se activează în tractul digestiv uman.


Cum ajunge tenia în sânge?


În mod obișnuit, adulții de tenie rămân în intestin și absorb nutrienții prin tegumentul lor. Însă în cazurile în care omul devine gazdă intermediară – o situație anormală pentru Taenia solium, de exemplu – ouăle ingerate nu se dezvoltă într-o tenie adultă, ci eliberează larve care pătrund prin peretele intestinal, intră în circulația sangvină și se pot localiza în diverse țesuturi. Această formă de infecție poartă numele de cisticercoză și este mult mai periculoasă decât infecția intestinală clasică.


După ce ouăle sunt ingerate accidental – prin mâini murdare, alimente nespălate sau apă contaminată – acestea eliberează larve (oncosfere), care traversează mucoasa intestinală și intră în sânge. Din acel moment, circulația le poate purta oriunde în corp: mușchi, ochi, plămâni, ficat, dar mai ales în sistemul nervos central.

Cisticercoza: o complicație severă


Atunci când larvele de tenie ajung în creier, se dezvoltă neurocisticercoza, una dintre cele mai grave forme ale infecției. Aceasta poate provoca convulsii, dureri de cap cronice, tulburări de vedere, slăbiciune musculară, confuzie sau chiar comă. În multe regiuni din America Latină, Africa și Asia de Sud-Est, neurocisticercoza este una dintre cele mai frecvente cauze ale epilepsiei dobândite la vârsta adultă.


În alte cazuri, larvele se pot localiza în ochi, afectând vederea, sau în mușchi, unde formează chisturi detectabile la palpare sau prin investigații imagistice.

Care sunt simptomele unei infecții cu tenie?


Simptomele pot varia mult, în funcție de forma infecției:

În cazul infecției intestinale:

  • Disconfort abdominal
  • Scădere în greutate fără explicație
  • Greață sau diaree
  • Fragmente de tenie în scaun
  • Apetit crescut sau, dimpotrivă, pierderea poftei de mâncare

În cazul cisticercozei:

  • Crize convulsive (în forma cerebrală)
  • Dureri de cap persistente
  • Tulburări de vedere
  • Noduli sub piele
  • Stări de confuzie sau pierderi de memorie

Este important de știut că o parte dintre persoanele infectate pot rămâne asimptomatice ani la rând.

Cum se diagnostichează infecția?


Diagnosticul infecției intestinale cu tenie se face, de obicei, prin analiza unei probe de scaun, în care se pot identifica fragmente ale parazitului sau ouă. Pentru formele mai severe (cisticercoza), sunt necesare investigații imagistice precum tomografia computerizată (CT), RMN sau chiar teste serologice.

Tratament și prevenție


Tratamentul pentru tenie intestinală este relativ simplu și eficient, de obicei bazat pe medicamente antiparazitare precum praziquantel sau albendazol. În cazul cisticercozei, tratamentul devine mai complex, necesitând uneori intervenții chirurgicale, corticosteroizi pentru a controla inflamația și o monitorizare atentă neurologică.

Prevenția este esențială și include:

  • Evitarea consumului de carne crudă sau insuficient gătită
  • Spălarea temeinică a legumelor și fructelor
  • Igiena riguroasă a mâinilor, mai ales după folosirea toaletei și înainte de masă
  • Deparazitarea periodică în zonele rurale sau cu risc ridicat
  • Educarea comunităților în legătură cu ciclul de viață al parazitului

Deși pare o problemă rară, infecția cu tenie poate avea consecințe grave dacă nu este depistată și tratată la timp. Cel mai periculos nu este viermele adult care trăiește în intestin, ci forma larvară care poate migra prin sânge și afecta organe vitale. Prevenția începe cu igiena, cu alegerile alimentare și cu atenția la simptomele subtile. Tenia poate fi tratată eficient, dar complicațiile nu trebuie subestimate.
Urmăreşte-ne pe Facebook pentru ultimele noutăţi Eva.ro