Of... iar intampin o mare problema in existenta mea de actuala (inca) gravida
Of... iar
intampin o mare problema in existenta mea de actuala gravida – viitoare mamica.
Copilul meu nu se va bucura de confort inca din prima zi ca in filmele americane.
Nu va avea camera lui extravagant decorata, va sta cu noi in dormitor. Dar,
daca sta cu noi in dormitor, nu poate sta si cu noi in pat. Trebuie sa ii
cumparam patut. Simplu pana aici, nu? Asa am zis si eu. Si cand am inceput sa
ma documentez am descoperit ca exista atatea modele cu atatea accesorii incat
m-am zapacit. Era mai bine pe vremea comunistilor: se gasea un singur model si
il cumparai fara nicio remuscare ca poate maine vei gasi altul mai bun si mai
frumos. Ei bine, eu am capul calendar deja. Sa iau patut din lemn? Cu sertar
sau fara? Cu laterale fixe sau? Cu baldachin? Sau patut pliant cu toate
accesoriile incluse? Sau sa iau fara masa de infasat si e mai ieftin?
Daca tin cont de
simtul meu estetic (asa rahitic cum e el) as zice ca in dormitorul nostru se
potriveste un patut din lemn de culoare deschisa. Dar inca n-am ajuns in
punctul in care sa fac achizitii din ratiuni estetice. Cand voi castiga intr-o
luna cat castig acum pe an, voi face si asta. Deocamdata, in achizitionarea
patutului, primeaza statutul de melc pe care parintii bebelusului il detin. Matei
nu va sta prea mult timp in Bucuresti, va oscila intre Oltenia si Sinaia (la
bunici) si in cazul acesta avem nevoie sa fim ca melcul: cu toata casa in
spate. De aici rezulta ca patutul pliant este ideal pentru noi, mai ales daca
se va obisnui sa doarma in patul lui. Pana aici am clarificat tot!
Dupa toate acestea urmeaza problema calitatii si rezistentei in timp, adica: lemnul sau textila? Hm... Pe de alta parte, cat timp va avea Matei nevoie de patut? Si in punctul acesta eu ma impotmolesc, nu stiu ce sa mai aleg. Dragul meu Matei, daca ai sti cate probleme imi faci si inca nici nu te-ai nascut...
Inca mai sondez
terenul, nu dau buzna in magazine. Mai astept, am tot timpul din lume. Am tot
timpul din lume? Imi place ca sunt detasata, de parca nici n-ar trebui sa nasc
peste o saptamana sau doua. Oricum, am vazut si in filmele de actiune: cand
sunt cu pistolul la tampla oamenii ridica mainile si se predau. De cateva zile
stau si eu cu mainile sus, m-am predat! Nici nu mai caut varianta castigatoare
si nici nu imi mai fac probleme ca nu am patut... am sa merg mai departe cu
valul pe principiul tipic romanesc „ce-o fi, o fi”.


