M-am obişnuit atât de mult să iubesc şi să fiu iubit, încât n-aş putea să mai trăiesc o zi fără această senzaţie. Mulţi oameni au şansa să iubească, dar le e frică s-o facă din toată inima.
Mulţi oameni sunt iubiţi, dar trec cu nepăsare peste revărsarea de dragoste, crezând că li se cuvine. Şi sunt atât de mulţi cei care tânjesc după o fărâmă de iubire care nu mai apare.
Nu ştiu ce e greşit la specia noastră încât ne dorim întotdeauna mai mult decât ce avem la un moment dat. Nu reuşim să ne bucurăm, nu reuşim să dăruim şi ne irosim de multe ori viaţa visând cai verzi pe pereţi.
Încercaţi să vă imaginaţi o zi în care nu mai sunteţi iubiţi, în care părinţii nu se mai interesează de voi, deşi când o fac vi se par pisălogi, imaginaţi-vă o zi în care proprii copii nu vă arată acele mici semne de iubire care vă confirmă faptul că încă e nevoie de voi. Imaginaţi-vă o zi fără dragostea partenerului, fără amintirea iubirilor trecute sau speranţa unei iubiri viitoare şi veţi observa cât de săracă ar deveni viaţa.
Nu ştiu ce s-a întâmplat încât am ajuns în situaţia în care suntem guvernaţi de frică şi nu de iubire. Trăim speriaţi de o nouă criză economică, speriaţi de un cataclism iminent, imaginat de un ziar sau de un şarlatan. Trăim speriaţi de ziua de mâine, deşi astăzi avem un nivel de trai pe care nimeni nu l-a mai avut în România de la război încoace. În cea mai mare parte a zilei, ne urâm unii pe alţii. În loc să-i ajutăm pe cei care au cu adevărat nevoie de noi, îi invidiem pe cei despre care credem că au mai mult decât noi.
Şi astfel, nu mai avem timp să iubim, iar mai târziu, fără a recunoaşte în faţa celorlalţi, descoperim că ne-am irosit viaţa şi că singurele clipe înălţătoare au fost atunci când am iubit cu adevărat.
Citeste in continuare
-
Ancheta jurnalistică a anului dezvăluie cum ucide corupţia în România
Colţul bărbatului
-
Noi nu ne vindem ţara! La Operă, au învins naţionaliştii
Colţul bărbatului
-
Apusul gimnasticii, un semn că sportul românesc e în criză profundă
Colţul bărbatului
-
Hitler s-a întors şi se adaptează! O comedie care te pune pe gânduri
Colţul bărbatului
-
Mediocrii au lovit din nou. Alungarea Alinei Cojocaru, o mare prostie!
Colţul bărbatului
PT ROZINA Citeşte Epistola l către Corintenia sf Apostol Pavel ( Noul Testament )ca să afli sursa de inspiraţie a lui Marin Preda. Sunt sigură că vei fi impresionată.
Alte «viziuni » ale dragostei de la romani deosebiti: Marin Preda; «Daca dragoste nu e, nimic nu e» Nicolae Steinhardt: «singura dragostea mai ramane cind totul dispare...»
prostii
Ceea ce este diferit la specia noastra este faptul ca avem perceptia temporalitatii, putem calatori in timp din punct de vedere mental. E foarte usor sa proiectezi dorintele in viitor pentru ca ajuns acolo sa realizezi ca satisfactia nu e de durata si ai nevoie sa-ti proiectezi dorintele in alceva. E o continua goana spre ceva care nu se lasa prins. Timp in care irosim momentele pretioase de 'acum'. A iubi e conditionat de a trai in prezent. Iti trebuie ceva putere mentala sa opresti goana mintii si temerile de tot felul ca sa-ti lasi sufletul sa simta iubire. Iubirea e o stare de gratie care vine din interior si ii cuprinde pe ceilalti. Uneori e un noroc. Nu cred ca putem sa o facem sa se intample, putem doar sa incercam sa avem liniste interioara si apoi sa asteptam sa o simtim.