Ce este dializa, când devine necesară și cum se face? Află diferența dintre hemodializă și dializa peritoneală, cât durează tratamentul și cum afectează viața pacientului.

Dializa este un tratament medical de care poate fi nevoie atunci când rinichii nu mai reușesc să își îndeplinească suficient de bine funcțiile. Deși termenul poate suna alarmant, dializa nu înseamnă neapărat că rinichii au încetat complet să funcționeze și nici că situația este fără soluție. Pentru foarte mulți pacienți cu insuficiență renală, tratamentul permite eliminarea substanțelor reziduale și a excesului de lichide din organism și poate prelungi viața timp de mulți ani.

În mod normal, rinichii filtrează sângele în permanență, eliminând prin urină produșii reziduali, excesul de apă și anumite minerale. Atunci când funcția renală scade foarte mult, aceste substanțe se pot acumula în organism și pot deveni periculoase. Dializa preia o parte dintre aceste funcții.

Ce este dializa, mai exact

Dializa este o procedură prin care sunt îndepărtate din sânge produsele reziduale, excesul de lichide și anumite substanțe pe care rinichii bolnavi nu le mai pot elimina corespunzător.

Tratamentul poate contribui, de asemenea, la menținerea unui echilibru adecvat al unor minerale importante din sânge, precum potasiul, sodiul și calciul, și poate ajuta la controlul tensiunii arteriale.

Este important de înțeles că dializa nu vindecă, în general, insuficiența renală cronică și nu reface rinichii afectați. Ea înlocuiește doar o parte dintre funcțiile acestora. În anumite situații de afectare renală acută, însă, dializa poate fi necesară doar temporar, până când rinichii își recapătă suficient funcția.

De ce ajunge o persoană să aibă nevoie de dializă

Dializa poate deveni necesară atunci când rinichii sunt atât de afectați încât nu mai pot menține organismul într-un echilibru sigur.

Una dintre situațiile în care se poate ajunge aici este boala cronică de rinichi în stadiu avansat. Potrivit Institutului Național pentru Diabet, Boli Digestive și Renale din Statele Unite, insuficiența renală este considerată prezentă atunci când funcția rinichilor scade la mai puțin de aproximativ 15% din cea normală.

Dializa poate fi folosită și în cazul unei leziuni renale acute, atunci când funcția rinichilor se deteriorează brusc, uneori în decurs de ore sau zile.

Decizia de începere a dializei nu este luată însă doar în funcție de o singură analiză. Medicul nefrolog evaluează funcția rinichilor, analizele de sânge, cantitatea de urină, simptomele pacientului și eventualele complicații provocate de acumularea lichidelor sau a produșilor toxici.

Care sunt semnele că rinichii nu mai funcționează suficient

Boala renală poate evolua mult timp fără simptome evidente. Atunci când funcția rinichilor scade sever, organismul începe însă să resimtă acumularea produselor reziduale și a lichidelor.

Pot apărea oboseală accentuată, lipsa poftei de mâncare, greață, slăbiciune, umflarea picioarelor sau gleznelor, dificultăți de respirație, mâncărimi ale pielii, tulburări de somn sau modificări ale cantității de urină.

Aceste simptome nu înseamnă automat că o persoană are nevoie de dializă, deoarece pot apărea în numeroase alte afecțiuni. Ele trebuie evaluate de medic, în special atunci când există deja un diagnostic de boală renală.

Ce tipuri de dializă există

Principalele forme de tratament sunt hemodializa și dializa peritoneală.

Ambele au același obiectiv general, acela de a elimina din organism produsele reziduale și excesul de lichide, însă fac acest lucru în moduri diferite.

Ce este hemodializa și cum se face

Hemodializa este probabil forma de dializă cunoscută cel mai bine de public.

În timpul procedurii, sângele este scos treptat din organism și trecut printr-un filtru special aflat într-un aparat de dializă. Acest filtru îndepărtează o parte dintre produsele reziduale și excesul de lichide, după care sângele filtrat este readus în organism.

Pentru ca sângele să poată circula eficient către și dinspre aparatul de dializă este nevoie de un acces vascular. În multe cazuri este creată chirurgical o fistulă arteriovenoasă, prin conectarea unei artere cu o venă. În alte situații se poate folosi o grefă vasculară sau un cateter.

Hemodializa poate fi realizată într-un centru specializat sau, pentru anumiți pacienți, la domiciliu.

În centrele de dializă, o schemă frecventă presupune aproximativ trei ședințe pe săptămână, însă durata și frecvența sunt stabilite individual de echipa medicală. Există și forme de hemodializă la domiciliu care pot fi efectuate mai des sau pe perioade mai lungi.

Ce este dializa peritoneală

Dializa peritoneală funcționează diferit. În loc ca sângele să fie filtrat într-un aparat aflat în afara corpului, este folosit peritoneul, membrana care căptușește cavitatea abdominală.

Prin intermediul unui cateter introdus în abdomen este administrată o soluție specială de dializă. Aceasta rămâne o perioadă în cavitatea abdominală și preia produsele reziduale și excesul de lichid din sânge. Ulterior, soluția este evacuată și înlocuită cu una nouă.

Procedura poate fi efectuată de mai multe ori pe parcursul zilei sau poate fi realizată automat în timpul nopții cu ajutorul unui aparat special.

Unul dintre avantajele importante este faptul că dializa peritoneală se poate face acasă, după ce pacientul și, atunci când este cazul, persoana care îl îngrijește sunt instruiți corespunzător.

Dializa doare?

Procedura de dializă în sine nu ar trebui să fie dureroasă în mod constant.

În cazul hemodializei, pacientul poate simți disconfort atunci când sunt introduse acele în accesul vascular. Uneori, în timpul sau după ședință pot apărea oboseală, crampe musculare, amețeală, greață sau o scădere a tensiunii arteriale, mai ales dacă este îndepărtată o cantitate importantă de lichid.

În cazul dializei peritoneale, pacientul poate simți abdomenul mai plin sau ușor balonat în timpul tratamentului, dar durerea semnificativă nu este considerată normală și trebuie discutată cu medicul.

Cât timp poate trăi o persoană care face dializă

Nu există un număr de ani valabil pentru toți pacienții.

Prognosticul depinde foarte mult de vârstă, cauza insuficienței renale, bolile asociate, starea cardiovasculară, respectarea tratamentului, alimentație și numeroși alți factori.

Unele persoane urmează dializă perioade îndelungate și continuă să muncească, să călătorească și să aibă o viață activă. Pentru altele, starea generală de sănătate poate limita activitățile zilnice.

Dializa este un tratament care poate ajuta pacientul să se simtă mai bine și să trăiască mai mult, însă nu poate înlocui toate funcțiile unui rinichi sănătos.

Dacă începi dializa, o mai poți opri?

Răspunsul depinde de motivul pentru care a fost început tratamentul.

Atunci când dializa este necesară din cauza unei leziuni renale acute și rinichii își recapătă funcția, tratamentul poate fi oprit la recomandarea medicilor.

În insuficiența renală cronică avansată, dializa este în general un tratament de lungă durată dacă funcția rinichilor nu se recuperează. O alternativă pentru pacienții eligibili poate fi transplantul renal.

Există și situații în care pacientul și echipa medicală aleg un tratament conservator, fără dializă sau transplant, concentrat pe controlul simptomelor și menținerea calității vieții.

Dializa înseamnă că ambii rinichi nu mai funcționează?

Nu neapărat.

O persoană poate avea încă o anumită funcție renală atunci când începe dializa. De fapt, păstrarea funcției renale reziduale poate fi importantă pentru starea generală a pacientului.

Necesitatea dializei apare atunci când funcția renală rămasă nu mai este suficientă pentru a elimina în siguranță deșeurile și lichidele sau atunci când apar complicații pe care tratamentul medicamentos nu le mai poate controla.

Ce poate mânca o persoană care face dializă

Alimentația devine o parte importantă a tratamentului, dar recomandările diferă de la un pacient la altul și în funcție de tipul de dializă.

Poate fi necesară limitarea sodiului, fosforului, potasiului sau cantității de lichide consumate. În același timp, pacienții aflați la dializă trebuie să primească suficientă proteină, deoarece o parte poate fi pierdută în timpul tratamentului.

Dializa peritoneală și hemodializa nu presupun întotdeauna aceleași restricții alimentare. Din acest motiv, dietele foarte restrictive găsite pe internet nu ar trebui urmate fără recomandarea medicului nefrolog sau a unui dietetician specializat în boala renală.

Se mai urinează dacă faci dializă?

Da, unele persoane aflate la dializă continuă să urineze.

Cantitatea depinde de funcția renală care s-a păstrat. Pe măsură ce boala renală evoluează, producția de urină poate scădea foarte mult sau chiar se poate opri.

Faptul că o persoană încă urinează nu înseamnă însă neapărat că rinichii filtrează suficient de bine sângele. Urina poate fi produsă chiar dacă eliminarea produselor toxice este insuficientă.

Dializa vindecă rinichii?

Dializa nu este un tratament care repară rinichii afectați de o boală renală cronică.

Ea înlocuiește doar o parte dintre funcțiile lor, în special filtrarea produselor reziduale și îndepărtarea excesului de lichide.

În cazul insuficienței renale cronice avansate, principalele variante sunt dializa, transplantul renal sau, în anumite situații și după o discuție medicală atentă, tratamentul conservator fără substituirea funcției renale.

Dializa poate permite o viață activă

Un diagnostic care implică dializă schimbă inevitabil rutina unei persoane, însă nu înseamnă automat renunțarea la o viață normală.

Mulți pacienți continuă să lucreze, să petreacă timp cu familia, să facă mișcare adaptată stării lor de sănătate sau să călătorească. Tratamentul trebuie însă planificat atent, iar respectarea ședințelor de dializă, a medicației și a recomandărilor legate de alimentație și lichide este esențială.

Dializa nu poate face tot ceea ce fac doi rinichi sănătoși, dar atunci când rinichii nu mai pot susține organismul singuri, poate deveni un tratament esențial pentru menținerea vieții.

Citește și:

Cum să elimini toxinele din ficat, rinichi și vezică. 5 metode simple

Cum să scapi de pietrele de la rinichi fără operaţie

Dieta influenteaza riscul de cancer la rinichi 

O proteina din mazare previne hipertensiunea si bolile de rinichi