Herpesul ocular este o afecţiune cu care nu este de glumit, pentru că poate produce orbire. Apariţia sa este determinată de un virus pe care în jur de 80 la sută din oameni îl "poartă" în mod normal, fără a face boala. Numai la cei cu o imunitate scăzută, provocată de stres, febră sau anumite traumatisme, se declanşează infecţia. Cel mai adesea, herpesul ajunge la ochi plecând de la un herpes simplu, apărut la nivelul feţei: în jurul gurii, pe aripa nasului, pe pleoapă. Apar vezicule care se sparg, eliberând un lichid transparent - acesta

  este momentul în care se poate produce contaminarea. Este suficient ca o persoană să se frece la ochi cu degetul care a atins o astfel de veziculă. Infecţia primară cu virusul care provoacă herpesul se produce frecvent la vârsta copilăriei, fiind în majoritatea cazurilor inaparentă, iar boala se poate declanşa mai târziu. "Herpesul poate produce şi determinări oculare, cu consecinţe grave care pot duce până la pierderea vederii, dacă nu sunt tratate corect şi la timp. Simptomatologia nu te lasă să stai acasă, iar leziunile corneene sunt dureroase", ne-a declarat dr. Adriana Constantinescu, medic primar oftalmolog la Spitalul Clinic de Urgenţă "Bagdasar-Arseni".

Automedicaţia, interzisă
Herpesul ocular poate provoca apariţia cheratoconjuctivitelor, a uveocheratitelor şi a iritelor. "Aceste leziuni sunt însoţite de durere oculară, lăcrimări, fotofobie şi scăderea acuităţii vizuale. Este foarte importantă prezentarea de urgenţă la medicul oftalmolog, pentru institutirea tratamentului adecvat. Acesta include unguente care împiedică înmulţirea virusului.
Trebuie evitată cu orice preţ automedicaţia, care duce la agravarea şi complicarea leziunilor. Sunt contraindicate preparatele cortizonice, pentru că apar leziuni ulcerative care pot fi agravate şi se pot adânci, în loc să se vindece. Este interzisă, de asemenea, aplicarea locală de antibiotice, de alcool sau rivanol", ne-a mai spus dr. Constantinescu.

Bolnavul îşi poate contamina toată familia
O persoană cu herpes poate să transmită virusul în anturaj printr-un simplu contact, de aceea igiena locală este esenţială în astfel de cazuri. Mâinile trebuie spălate frecvent, obiectele de uz personal şi de toaletă trebuie folosite numai de persoana bolnavă. "Leziunile oculare sunt diagnosticate cu aparate de mare fineţe, iar urmărirea evoluţiei bolii nu poate fi făcută decât de către medicul specialist oftalmolog, care prescrie tratamentul adecvat, în funcţie de manifestările bolii.
Herpesul ocular este o boală gravă, care trebuie tratată cu toată seriozitatea atât de bolnav, cât şi de oftalmolog, pentru a nu se ajunge la cazuri de pierdere a vederii, când există medicamente care permit tratarea fără sechele a acestei boli", ne-a mai declarat dr. Adriana Constantinescu. Dacă tratamentul începe devreme, herpesul ocular se tratează în două săptămâni.