Capitala Romaniei ramane unul dintre cele mai poluate orase europene. Desi autoritatile nu se arata prea ingrijorate, aerul ce-l respiram este murdar de cativa ani, iar situatia este din ce in ce mai ingrijoratoare.

Inhalam in special dioxid de azot si pulberi (praf), care, potrivit medicilor, au efecte dezastruoase asupra organismului, provocand probleme respiratorii, cancer si scaderea imunitatii. Principalii factori de poluare in Bucuresti sunt traficul rutier, lucrarile de reabilitare si vremea caniculara.

Traficul trece prin plamani

Calitatea aerului este monitorizata de Agentia pentru Protectia Mediului Bucuresti (APMB) prin opt statii amplasate in tot Bucurestiul. Cele mai mari probleme se inregistreaza chiar in centru, la statia din fata Cercului Militar. Aici, valoarea-limita a concentratiei de dioxid de sulf e depasita aproape zilnic. Iar la statia de pe Soseaua Mihai Bravu, de doua ori pe zi.

Pragul de alerta pentru dioxidul de azot, de 400 miligrame pe metru cub, a fost depasit de trei ori in anul 2004, dupa datele oferite de APMB. Intre timp, situatia s-a mai reglat, insa la orele pranzului si dupa-amiaza, in centru se inregistreaza cresteri semnificative si valoarea-limita de 200 miligrame pe metru cub e aproape de fiecare data depasita.

„Noi consideram ca aproximativ 70% din poluarea din Bucuresti este cauzata de trafic, nu atat la nivel de emisie, ci mai degraba pentru ca emisia are loc la nivelul solului si dispersia e mai greu de realizat. Avem cateva zeci de valori orare, la o ora, depasite in centru”, a explicat Gabriel Ciuiu, seful Serviciului Monitorizarii Calitatii Aerului din cadrul APMB.

Conform datelor transmise de organizatia ecologista Eco Europa, traficul rutier bucurestean produce peste 2.000.000 tone de substante nocive anual, cu efecte extrem de grave asupra starii de sanatate a locuitorilor, provocand si deteriorarea accentuata a factorilor de mediu.

5.000 de tone de praf pe an

O alta mare problema este praful. Conform datelor Eco Europa, pulberile in suspensie depasesc in mod constant maximul suportabil. Exista 9-11 grame pe metru cub, fata de un maxim de 7 grame. Gabriel Ciuiu arata ca, in cei trei ani de cand se masoara calitatea aerului din Capitala, au fost inregistrate cresteri semnificative.

„Asta este o problema inregistrata la sase dintre punctele de monitorizare. Din inventarul de emisii de pana acum, luand in calcul sursele industriale si traficul rutier, fara a cuantifica reparatiile si sistematizarea rutiera, se inregistreaza in jur de 5.000 de tone pe an in tot Bucurestiul”, spune acesta.

Spatiul verde, injumatatit

Capitala a ajuns in situatia aceasta din cauza numarului crescand de masini si a distrugerii spatiilor verzi. Daca in 1990 erau 34 de milioane de metri patrati de spatiu verde in Bucuresti, acum „plamanul verde” a ajuns la jumatate, 17 milioane de metri patrati, cu tot cu cele 14 cimitire din Bucuresti, umbrite de pomi, ce insumeaza 131,3 ha care nu au ajuns cladiri de birouri sau blocuri.

„Studiile de urbanism au indicat cu exactitate existentul si necesarul de spatiu verde din Bucuresti: 2.794,5 hectare, cifra propusa spre realizare inainte de 2025. Exista, intravilan, la ultima masuratoare, doar 1.044 de hectare”, a explicat Dragos Stan, presedintele Eco Europa.

Afectiuni

Plamanii bucurestenilor, in pericol

Substantele nocive pe care le respiram provoaca afectiuni pulmonare. Pulberile au actiune alergica, cancerigena, infectanta, iritanta si fibrozanta. Ozonul afecteaza aparatul respirator (dificultate respiratorie, reducerea functiilor plamanilor si astm), irita ochii, provoaca congestii nazale, reduce rezistenta la infectii. Oxizii de azot provoaca la om si animale, in concentratii mici, iritarea aparatului respirator, cu arsuri si sufocari, tuse violenta insotita de expectoratie de culoare galbena.

La concentratii mari apar simptome severe de asfixiere, convulsii si blocarea respiratiei. Conform medicului Florin Mihaltan, presedintele Societatii Romane de Pneumologie, in Bucuresti exista o legatura clara intre poluare si afectiunile respiratorii.

„Poluarea aduce intr-adevar o frecventa la internare pentru probleme respiratorii. In momentul de fata avem pacienti cu astfel de probleme care nu sunt fumatori. Exista intr-adevar un studiu care arata ca fiecare al saptelea copil sufera de astm, insa astmul poate avea cauze multiple. Cu siguranta, insa, ca si poluarea aerului este una dintre ele”, a aratat Florin Mihaltan.