Sta pana tarziu in noapte la serviciu, chiar doarme din cand in cand la locul de munca, isi neglijeaza prietenii, este nervos si, eventual, ii condamna pe altii ca nu sunt la fel de daruiti jobului - acesta ar putea fi portretul-robot al unui dependent de munca.

Daca te regasesti in aceste caracteristici, este bine sa-ti iei un concediu sau macar cateva zile libere, pentru a-ti restabili prioritatile in viata.

In caz contrar, risti sa te imbolnavesti de ulcer, sa ai probleme cardiace sau deficiente ale coloanei vertebrale. Dr. Eugen Hriscu, specializat in dependenta de munca, este de parere ca, mai devreme sau mai tarziu, o asemenea atitudine aduce foarte multe pierderi, in special in plan afectiv.

"Oamenii cu astfel de comportament isi ocupa timpul foarte mult cu munca, in defavoarea altor activitati. Multi isi neglijeaza partenerul de viata, familia. Au probleme in cuplu, se simt deprimati, sunt stresati. Acestea sunt si motivele pentru care ajung adesea la medic", spune dr. Hriscu.

Munca multa, satisfactii ioc

A sta mult peste program da, cateodata, bine in ochii sefilor. Insa un patron destept stie ca, daca are un angajat care lucreaza cate 12-14 ore pe zi, eventual si sambata, si duminica, acesta nu va da rezultatele scontate.

"Munca peste program nu inseamna si eficienta. La un moment dat, productivitatea unui asemenea angajat scade. El poate cadea in depresie si poate chiar sa renunte la slujba. Angajatorul ajunge in situatia de a pierde un om valoros doar pentru ca acesta s-a supraexploatat", explica dr. Hriscu.

Un exemplu este Catalina M. (30 de ani, din Iasi). Tanara a lucrat la o agentie de publicitate vreme de cinci ani. Si-a dorit foarte mult sa avanseze si a reusit. Insa acum ii pare rau pentru timpul pierdut.

"Cand am realizat ca, de fapt, mi-am petrecut cei mai frumosi ani doar lucrand de dimineata pana seara, aveam deja 30 de ani. Toti colegii mei si-au intemeiat familii, au copii. Pe cand eu am refuzat, in mod constant, participarea la viata sociala. Nici timp pentru lectura nu mai aveam. Citeam doar presa si carti de specialitate. Acum ma simt doar obosita si imbatranita", spune Catalina. Ea intentioneaza sa isi deschida propria afacere si sa incerce sa echilibreze balanta munca-viata personala.

Recunoasterea, primul pas

Catalina se numara printre putinele persoane care recunosc ca au o problema. Cei mai multi dintre workahoolici nu vor sa constientizeze faptul ca au un comportament pe care ar trebui sa-l schimbe.

Psihoterapeutul Mihail Ion Militaru, specialist in psihologia muncii, este de parere ca "recunoasterea este cel mai greu pas pe care trebuie sa-l faca dependentii". Urmatorul, spune specialistul, este ierarhizarea valorilor: "Un workahoolic trebuie sa identifice problema reala de care se ascunde in munca".

Tratament pe baza de "iesiri"

Se spune ca cel mai bun tratament pentru dependentii de munca il constituie "iesirile" cu prietenii. Vivien Untaru, specialist in resurse umane in cadrul companiei Von Consulting, recomanda gasirea unor activitati alternative.

"Astfel de oameni nu trebuie sa stea niciodata. Daca n-au ce sa faca, ajung depresivi. De aceea este bine sa isi programeze activitati de recreere, sa aiba un hobby, sa mearga la plimbare in parc, sa iasa cu prietenii", adauga Vivien Untaru. Ea crede ca sunt bine-venite lectiile cu copiii, vizitarea prietenilor si a familiei, dar si practicarea unui sport.

CONSTIENTIZARE

"Muncesc si 15 ore pe zi!"

Ana Levinta este director de marketing la o firma de calculatoare. Desi ar putea avea un program normal, de opt ore, ea lucreaza de obicei 13 ore pe zi. Si nu pentru ca o obliga cineva, ci pentru ca ea isi propune sa faca lucrurile perfect. "Si pentru asta trebuie sa munceasca cineva, nu?", spune ea.

Ce-i drept, este si foarte apreciata de sefi, iar acestia o premiaza destul de des. "Nu-mi place sa las lucrurile neterminate. Imi iau de lucru si in weekend, chiar daca plecam la munte. Daca trebuie, muncesc si 15 ore pe zi. Si nu neaparat pentru bani. Am avut si sefi care nu ma plateau bine. Insa eu tot dedicata muncii mele eram. Imi place. In plus, daca nu muncesc, am remuscari", spune Ana.

"Sunt workahoolica, dar ma tratez"

Are o agenda in care zilnic scrie lucrurile pe care le are de facut. Pe masura ce acestea sunt aduse la indeplinire, ele primesc "o bifa". "Cand vad ca toate punctele din agenda sunt bifate, atunci imi permit sa plec acasa", marturiseste Ana.

Timpul indelungat petrecut la serviciu ii afecteaza viata de familie. "Recunosc, sunt depedenta de munca. Mi-au atras atentia multi prieteni si membri ai familiei. Imi place sa muncesc insa", se justifica Ana. Dar, in ultima vreme, a incercat sa ajunga mai devreme acasa si sa faca tot mai multe lucruri in interes personal.

"Am observat ca ma destinde si o banala discutie, chiar la telefon, cu o amica. De cateva zile am reinceput sa citesc, sa ma uit la filme. Sambata am fost chiar la teatru cu sotul. Nu e rau...", povesteste tanara.

Ea marturiseste ca "trezirea la realitate" a fost data de faptul ca, in curand, va da nastere unui copil. "O asemenea responsabilitate te face sa te gandesti serios la sanatatea ta. In plus, sunt psiholog si stiu cu ce problema ma confrunt. De aceea imi si propun sa o rezolv. Ma tratez, pentru inceput, cu reducerea orelor petrecute la serviciu. Dupa aceea, voi renunta la lucrul in weekend", spune Ana.

Dupa parcurgerea acestor pasi, spune ea, isi va lua concediu. "Treptat, cred ca imi voi reconsidera prioritatile", este convinsa viitoarea mamica.

CONSECINTE

Ce-ti aduce dependenta de munca

> pierderea prietenilor

> absenta vietii sociale

> lipsa increderii in sine

> neglijarea tinutei (din "lipsa de timp")

> suspiciune din partea colegilor

> exploatare din partea unor manageri

> dificultati de comunicare

> probleme in familie (se poate ajunge chiar la divort)

> tulburari intestinale

> stari depresive

> surmenaj

> ulcere cauzate de alimentatia incorecta

> probleme ale coloanei vertebrale

> tulburari de somn

> probleme cardiace

> dificultati de vedere

> accidente vasculare cerebrale

> atacuri de panica

ORAR

Cum arata o zi dificila a Anei Levinta

5.00 - se trezeste

5.35 - ajunge la firma

5.35-6.00 - citeste ziareleon-line

6.00-10.00 - trimite si raspunde la mailuri, da telefoane

10.00-10.30 - bea cafeaua de dimineata

10.30-11.00 - tine sedinta cu toti subordonatii

11.00-13.00 - activitate de birou

13.00-13.30 - participa la sedinta cu directorul companiei

13.30-15.00 - activitate de birou

15.00-16.00 - tine sedinta restransa, cu sefii de echipa

16.00-17.00 - ia pranzul, eventual cu un partener de afaceri

17.00-20.00 - activitate "de teren"

20.00-20.30 - se intoarcela birou

20.30-21.30 - din nou in fata calculatorului

21.30-22.00 - pleaca acasa.

Programul era valabil pentru o zi cu proiecte de predat.