Ce este cobalamina?
Sănătate · Medicina generala / De Mihaela Popescu, 13.09.2025

Vitamina B12 sau cobalamina joacă un rol de bază în compoziția ADN-ului, menținerea funcționării optime a terminațiilor nervoase și producția de globule roșii. Află în detaliu ce este cobalamina, dozajul recomandat, sursele principale și efectele secundare posibile.

Vitamina B12 a fost analizată ca opțiune de tratament pentru numeroase afecțiuni printre care boala Alzheimer, sindromul oboselii cronice, afecțiunile cardiovasculare, cancerul la sân și colesterolul ridicat. De asemenea, cercetările au încercat să stabilească o reducere a riscului de accident vascular cerebral și cancer pulmonar prin administrarea acestui supliment, însă rezultatele nu au fost concludente.

 
Ce este cobalamina și care este dozajul potrivit?

Dacă și tu te-ai întrebat ce este cobalamina este foarte important să știi că este vorba despre o vitamină din complexul B și anume B12 care joacă un rol de bază în funcționarea organismului. Potrivit webmd.com, cobalamina este necesară pentru întreținerea terminațiilor nervoase, realizarea funcțiilor cerebrale și producția constantă de globule roșii. Un nivel prea scăzut de cobalamină poate provoca efecte secundare ireversibile asupra creierului și anemie gravă.

 
Iată care este doza zilnică recomandată în funcție de vârstă:

- 0-6 luni: 0,4mcg/zi;
- 7-12 luni: 0,5mcg/zi;
- 1-3 ani: 0,9 mcg/zi;
- 4-8 ani: 1,2 mcg/zi;
- 9-13 ani: 1,8 mcg/zi;
- peste 14 ani: 2,4 mcg/zi;
- femei însărcinate: 2,6 mcg/zi;
- mame care alăptează: 2,8 mcg/zi.
Chiar și în cazul dozelor mai ridicate vitamina B12 este sigură. Până în prezent oamenii de știință nu au identificat o doză specifică de cobalamină care să fie periculoasă pentru organism.

 
Poți obține cobalamina din meniul zilnic?

Principalele alimente care conțin această vitamină sunt:
- carnea roșie;
- peștele și crustaceele;
- carnea de curcan și de pui;
- ouăle;
- produsele lactate;
- laptele de soia fortificat; 
- cerealele fortificate.
În general este indicat să obții necesarul zilnic de cobalamină consumând alimentele bogate în acest nutrient, dar după vârsta de 50 de ani este posibil să ai nevoie de suplimente pentru că organismul nu va prelucra preparatele consumate la fel de eficient, iar gradul de absorbție a cobalaminei va scădea.

 
Care sunt riscurile posibile?

Dacă se administrează prin respectarea dozelor recomandate pe vârste cobalamina va avea foarte rar efecte secundare. Dozele mari pot provoca apariția coșurilor sau agravarea acneei existente.
De asemenea, se poate remarca exrem de rar umflarea pielii sau senzația de mâncărime. Trebuie să fii atent și la celelalte medicamente pe care le iei. Medicamentele pentru refluxul gastroesofagian și diabet vor face absorbția vitaminei B12 mult mai lentă.

 
Care sunt semnele unei deficiențe?

Chiar și un nivel puțin redus de cobalamină poate declanșa depresia, starea de confuzie, problemele de memorie sau senzația de oboseală accentuată. Alte simptome ale lipsei de vitamina B12 pot fi constipația, pierderea apetitului și slăbirea inexplicabilă.
Simptomele de ordin neurologic se pot agrava rapid și trebuie să iei măsuri imediat dacă apar amorțeala sau senzația de înțepături la nivelul membrelor inferioare.
Bebelușii care au lipsă de vitamina B12 pot face mișcări neobișnuite, vor tremura, nu vor avea reflexele corecte și pot avea pielea iritată. Lipsa de vitamina B12 este o problemă gravă care cauzează deteriorarea permanentă a creierului și a terminațiilor nervoase, iar persoanele cu un aport insuficient au un risc crescut de psihoze și demență.
Carența de vitamina B12 poate cauza și anemia care se va remarca prin starea de oboseală, respirația întretăiată și pulsul neregulat. Persoanele care au anemie pot avea și următoarele simptome:
- dureri la nivelul limbii sau întregii cavități bucale;
- pierderea în greutate;
- pielea foarte palidă sau de o culoare galbenă;
- diareea;
- probleme legate de menstruație.
Urmăreşte-ne pe Facebook pentru ultimele noutăţi Eva.ro