În mentalul colectiv, coagularea este legată aproape exclusiv de problemele de sângerare: hemoragii, vânătăi, menstruații abundente. Rar ne gândim că și un fibrinogen crescut sau scăzut poate spune multe despre starea reală a corpului tău, despre inflamații ascunse, riscuri cardio-vasculare sau dezechilibre hormonale.

Iar când primești rezultatele analizelor și vezi un fibrinogen în afara normalului, instinctul spune „ce e în neregulă?”, pentru că fibrinogenul nu e chiar vedeta obișnuită a discuțiilor medicale. Pentru o femeie de 30–45 de ani, această valoare ar putea dezvălui detalii importante despre inflamații cronice, stil de viață și riscuri viitoare.

Ce este fibrinogenul și de ce contează?

Fibrinogenul este o proteină produsă de ficat care joacă un rol esențial în procesul de coagulare sanguină. Când apar leziuni, fibrinogenul este transformat în fibrină, care ajută la formarea cheagurilor de sânge – un mecanism vital pentru oprirea sângerărilor. Însă prezența fibrinogenului în cantități anormale poate fi și un semnal de alarmă. În analize, fibrinogenul este apreciat ca indicator de inflamație și de risc cardiovascular.

Conform Ghidurilor internaționale, valoarea normală este între 200 și 400 mg/dL. Sub aceste limite, se pot indica tulburări de coagulare; peste ele, pot exista procese inflamatorii acute sau cronicizate și risc crescut de tromboză.

Cauze ale fibrinogenului crescut

1. Inflamații acute sau boli autoimune

Inflamația este răspunsul organismului la traumatism, infecții, boli cronice. Fibrinogenul este un acute‑phase protein, iar în cazuri de artrită reumatoidă, lupus, boală inflamatorie intestinală sau chiar infecții respiratorii, nivelul său crește.

2. Stil de viață și factori de risc cardiovascular

Obezitatea, sedentarismul, fumatul și alimentația bogată în zaharuri și grăsimi nesănătoase pot determina un număr crescut de markeri inflamatori, fibrinogen inclusiv. Mai mult, nivelurile ridicate sunt asociate cu un risc mai mare de tromboză și boli de inimă.

3. Sarcină și contraceptive orale

Nivelurile pot fi crescute fiziologic în sarcină (a doua–treia lună) sau la purtătoarele de anticoncepționale pe bază de estrogen. Nu e alarmant în sine, dar trebuie interpretat corect în context.

4. Infecții sau traumatisme

După intervenții chirurgicale, leziuni sau infecții semnificative, corpul produce mai mult fibrinogen ca parte a adaptării.

Fibrinogen scăzut – semnal de alarmă

1. Boli ale ficatului

Ficatul produce fibrinogen, așa că un nivel scăzut poate indica hepatită, ciroză sau insuficiență hepatică.

2. Coagulopatii ereditare sau dobândite

Sindroamele de coagulare pot determina scădere a fibrinogenului — fie prin deficiențe genetice, fie prin consum excesiv (consumptiv). Poate fi însoțită de sângerări.

3. Sindromul de consum (DIC)

În cazuri grave, precum septicemia sau complicații obstetricale, consumul masiv de fibrinogen poate duce la coagulare intravasculară diseminată.

Simptome și când să-ți faci griji

• Fibrinogen crescut: tensiune arterială ridicată, dureri reumatice, sensibilitate articulară, senzație de „oroare la exerciții scurte”, greutate în piept, varice nekaracteristice, oboseală inexplicabilă.
• Fibrinogen scăzut: vânătăi ușor, sângerări gingivale, menstruații abundente, tăieturi care sangerează greu de controlat.

Cum se interpretează în context

Un fibrinogen crescut luat izolat nu este diagnostic, ci trebuie corelat cu alte valori: CRP, VSH, TGP/TGO, HDL/LDL, glicemie. Dacă ai valori ridicate alături de colesterol, glicemie crescută și greutate peste limite, este semn de sindrom metabolic, care necesită intervenție rapidă.

Strategii de management care chiar funcționează

1. Alimentație anti‑inflamatorie

Renunță la zaharuri rapide, grăsimi saturate și semi‑fabricate. Înlocuiește cu omega‑3, fructe și legume proaspete, semințe, ulei de măsline extravirgin.

2. Activitate fizică regulată

Mersul pe jos, înotul, yoga și alergarea ușoară reduc nivelul de inflamare și reglează coagularea.

3. Renunțarea la fumat și limitarea alcoolului

Sănătatea vasculară are de câștigat, iar fibrinogenul scade.

4. Evaluare medicală

În caz de fibrinogen crescut, consultă un internist sau cardiolog; în caz de scăzut – un hematolog sau gastroenterolog. Apoi urmează investigații de tip ecografie, teste hepatice, screening metabolic.

5. Ajustarea tratamentelor

Dacă iei anticoncepționale sau tratamente hormonale, cere sfatul medicului despre posibilele efecte asupra fibrinogenului.