Histoplasmoza este o boală infecțioasă cauzată de o ciupercă microscopică, Histoplasma capsulatum, care se regăsește în solul contaminat cu excremente de păsări și lilieci.

Deși în România nu este frecvent diagnosticată, histoplasmoza este prezentă la nivel global și poate afecta grav persoanele cu imunitate scăzută sau expuse în mod constant la factori de risc. Descoperă în acest articol tot ce trebuie să știi despre histoplasmoză, cum se transmite, ce simptome are, cum se tratează și mai ales cum te poți proteja.

Ce este histoplasmoza?

Histoplasmoza este o infecție fungică sistemică, cauzată de inhalarea sporilor ciupercii Histoplasma capsulatum. Acești spori se dezvoltă în solul umed, bogat în azot, mai ales în zonele contaminate cu excremente de păsări (precum porumbeii sau găinile) sau lilieci. În momentul în care solul este deranjat – prin săpături, curățenie în poduri, demolări sau accesul în peșteri – sporii pot fi ridicați în aer și inhalați.

Boala nu se transmite de la om la om și nu apare în urma consumului de apă sau alimente contaminate. Infecția apare strict în urma inhalării particulelor contaminate din aer.

Cui i se adresează riscul de infectare?

Deși oricine poate inhala sporii și contracta boala, riscul este mai mare pentru:

• muncitorii agricoli care lucrează în soluri contaminate;
• lucrătorii în construcții, demolări, restaurări de clădiri vechi;
• persoane care intră în contact frecvent cu excremente de porumbei sau lilieci;
• speologi (exploratori de peșteri);
• angajați ai fermelor avicole;
• persoane imunodeprimate (HIV, cancer, transplant, tratamente imunosupresoare).

Histoplasmoza este deosebit de periculoasă pentru persoanele cu un sistem imunitar slăbit, deoarece infecția poate deveni diseminată și fatală dacă nu este tratată.

Cum se manifestă histoplasmoza?

Simptomele histoplasmozei variază în funcție de forma bolii și de starea generală a pacientului. În cele mai multe cazuri, boala este asimptomatică sau ușoară, fiind confundată cu o răceală sau gripă. Totuși, formele moderate și severe necesită intervenție medicală rapidă.

Histoplasmoza acută

Forma acută apare la câteva zile sau săptămâni după expunerea la spori și include simptome precum:

• febră moderată sau ridicată;
• tuse uscată sau productivă;
• dureri în piept;
• oboseală intensă;
• dureri musculare;
• pierdere în greutate;
• dureri de cap și frisoane.

Histoplasmoza cronică pulmonară

Aceasta afectează mai ales pacienții cu boli pulmonare preexistente (BPOC, tuberculoză) și poate semăna cu o tuberculoză activă. Simptomele includ:

• tuse persistentă;
• expectorație cu sânge;
• pierdere în greutate;
• dificultăți de respirație;
• degradare treptată a funcției pulmonare.

Histoplasmoza diseminată

Este cea mai gravă formă și apare când ciuperca se răspândește în tot organismul. Este frecventă la persoanele imunocompromise și poate afecta ficatul, splina, măduva osoasă, sistemul nervos central și alte organe. Simptomele sunt severe:

• febră mare;
• leziuni ale pielii sau mucoaselor;
• icter;
• anemie;
• confuzie, probleme neurologice;
• risc de deces în lipsa tratamentului.

Cum se diagnostichează histoplasmoza?

Diagnosticul poate fi dificil, deoarece simptomele sunt nespecifice și pot imita alte boli pulmonare sau sistemice. Medicul poate recomanda următoarele investigații:

• radiografie toracică (pentru detectarea afectării pulmonare);
• teste serologice pentru identificarea anticorpilor sau antigenului Histoplasma;
• analiză de sânge și hemocultură (în formele diseminate);
• cultură de spută sau lichid bronhoalveolar;
• biopsie pulmonară în cazuri complexe.

Diagnosticul precoce este esențial pentru inițierea tratamentului potrivit.

Cum se tratează histoplasmoza?

Tratamentul depinde de severitatea bolii. În formele ușoare, la persoane sănătoase, histoplasmoza se poate vindeca de la sine, fără tratament antifungic. Totuși, în formele moderate sau severe se impune tratament medicamentos, uneori pe perioade îndelungate:

• Itraconazol – antifungic oral, folosit în formele acute și cronice;
• Amfotericina B – administrată intravenos în cazurile grave, diseminate sau refractare;
• Fluconazol – utilizat în cazuri rare, ca alternativă sau în combinație.

Durata tratamentului poate varia între 6 săptămâni și 1 an, în funcție de severitate și răspunsul pacientului.

Complicații posibile ale histoplasmozei

Netratată, histoplasmoza poate provoca:

• insuficiență respiratorie cronică;
• fibroză pulmonară;
• infecții diseminate și afectare multi-organ;
• meningită fungică;
• deces, mai ales în rândul imunodeprimaților.

Este esențial ca tratamentul să fie urmat cu strictețe, iar pacientul să fie monitorizat medical pe toată durata terapiei.

Cum poate fi prevenită histoplasmoza?

Deși nu există un vaccin pentru histoplasmoză, măsurile de prevenție sunt extrem de importante, mai ales pentru persoanele cu risc ridicat. Printre acestea se numără:

• evitarea intrării în zone cu excremente de păsări sau lilieci fără echipament de protecție;
• purtarea măștilor cu filtru HEPA în timpul curățeniei podurilor, hambarelor sau peșterilor;
• umezirea solului înainte de săpături pentru a preveni dispersia sporilor;
• aerisirea și igienizarea atentă a spațiilor închise contaminate;
• evitarea contactului direct cu guano-ul (excremente de lilieci).

Histoplasmoza în România

Deși nu este o boală endemică, histoplasmoza poate apărea și în România, în special în rândul celor care lucrează în medii contaminate sau au călătorit în zone cu risc ridicat. Diagnosticul se face frecvent cu întârziere din cauza lipsei de conștientizare și a simptomelor vagi. Tocmai de aceea, este esențială informarea publicului și a personalului medical privind existența și particularitățile acestei boli.

Histoplasmoza este o boală infecțioasă severă care nu trebuie ignorată. Deși rareori este diagnosticată în România, riscul există, iar simptomele pot fi înșelătoare. În special pentru cei care lucrează în construcții, agricultură sau speologie, măsurile de protecție și o vigilență crescută în fața simptomelor respiratorii persistente pot preveni complicațiile. Dacă ai fost expus(ă) la factori de risc și te confrunți cu tuse, febră sau oboseală accentuată, nu ezita să ceri sfatul unui medic. Un diagnostic pus la timp poate salva vieți.